Un altfel de „art from trash” – despre un proiect fashion care atrage atenția asupra reciclării, cu Roxana Puia, Asociația Environ 

Mi-aș dori mult să cred că nu vom trăi vreodată într-o lume total disfuncțională, așa cum o vedem în filmele SF apocaliptice – cu măști de gaze, într-o mare de gri și praf. Că hainele n-o să fie doar din plastic și că plantele n-o să se transforme în  piese de muzeu. Și, mai ales că, în loc de parc, n-o să am lângă casă un maldăr enorm de fire, cabluri și tastaturi. Este sustenabilitatea o utopie? Sau un concept pe care ar trebui să îl luăm serios în considerare? Și, chiar mai mult, să facem cumva să ajungă și la urechile (și inimile) celor din jur, într-o manieră în care toți să poată rezona cu povestea? Asta face noul proiect CTRL + ART + RECYCLE al asociației Environ. Am stat de vorbă cu Roxana Puia, Director de Marketing Asociația ENVIRON despre trenduri, sustenabilitate și despre zilele în care reciclarea nu e doar un cuvânt la modă. Și da, am văzut cum arată, live, și un centru de reciclare, împreună cu Ovidiu Mureșanu (citiți AICI și perspectiva lui asupra acestui proiect) – o vizită pe care ar fi bine să o facă mai mulți, pentru ca să vadă cum, din mașini de spălat, televizoare, faxuri, telefoane, cabluri vechi se pot recicla componente importante și, mai mult, se poate curăța orașul de deșeuri electrice și electronice. 

#FashionBlogger #FashionTrend #RomanianDesigner #Art #Sustainability #English

* Colecția Environ Artworks din campania CTRL + ART + RECYCLE este disponibilă exclusiv pe Molecule-F.ro – 4 modele diferite în ediție limitată de câte 40 de piese fiecare. Fiecare piesă este numerotată și irepetabilă, sigilată într-o cutie și reprezintă un simbol al responsabilității pe care o avem față de viitor.
* Profitul obținut din vânzarea tricourilor va fi redirecționat către un proiect din sfera de interes complementară a DEEE.

Roxana, sustenabilitatea a devenit un cuvânt extrem de utilizat (îl simțim așa, chiar uzat uneori) în vocabularul actual. Cum putem face ca eforturile noastre să conteze și ca reciclarea să fie „la modă”, că tot vorbim aici despre un proiect fashion? 

Cred că trebuie să ne schimbăm cumva perspectiva asupra reciclării și asta este ceea ce am încercat de fapt să facem în ultimii 5-6 ani cu toate campaniile de conștientizare ENVIRON care au mers dincolo de mesajele convenționale. Reciclarea nu trebuie să fie o obligație, o povară, o datorie, ci mai degrabă o alegere firească.
Trebuie să cumpănim sau să privim orice decizie de achiziție, de consum, de comportament prin lentila sustenabilității. Și trebuie să consumăm mai puțin!!! Nu în ultimul rând, sustenabilitatea nu înseamnă doar alegeri corecte, ci și influență. Cu atât mai mult cu cât trăim într-o eră în care împărtășim atât de multe aspecte alte vieții noastre online, de ce să nu o facem și când vine vorba despre alegerile noastre mai eco-friendly? 

Știm deja că industria modei e una dintre cele mai poluante industrii de pe planetă. Cât și cum se reciclează în România în acest domeniu? Și unde/ ce anume crezi că s-ar putea face mai mult, mai bine? 

Industria reciclării textilelor în România este abia la început, cred că media la nivel național este de sub 1 kg/cap de locuitor, iar obligativitatea colectării separate a deșeurilor textile a intrat în vigoare abia de la 1 ianuarie anul acesta. Este adevărat că în centrele comerciale, în unele magazine, găsim containere de colectare a hainelor, uneori chiar și campanii de buy-back ale unor branduri, însă în continuare sunt inițiative timide. Marea problemă, ca și în cazul celorlalte tipuri de deșeuri, este lipsa unui sistem bine pus la punct din perspectiva infrastructurii de colectare, a mecanismelor de descurajare a aruncării la gunoi, investiții în zona de modele de afaceri circulare, dar și a facilităților efectiv de reciclare. Și poate cel mai important, pentru că întotdeauna problema pleacă de la supraconsum: educația consumatorului. Trebuie să învățăm să cumpărăm mai puțin, mai calitativ, să îngrijim mai bine hainele, să alegem materiale naturale și piese clasice care nu „expiră” după un sezon. Din păcate, piața este inundată de produse ieftine, de unică folosință, iar tentația de a cumpăra impulsiv este tot mai mare. Sustenabilitatea în general nu începe cu reciclarea (este ultimul pas chiar), ci începe cu alegeri conștiente.

Dacă e să spui cuiva care până acum (din păcate) a fost mai nepăsător cu deșeurile electrice, electronice și de orice alt fel – 2 motive pentru care ar trebui neapărat să recicleze și 2 pași importanți pe care trebuie să îi facă la început, care ar fi? 

În primul rând, un motiv dublu este legat de protejarea mediului: echipamentele electrice și electronice au în componența lor resurse valoroase care prin reciclare pot fi recuperate și refolosite la fabricarea altor produse, reducând astfel dependența de materiile prime finite și minimizând poluarea asociată extragerii acestor materii. De asemenea, prin reciclarea corectă reducem riscurile ca substanțele, metalele și gazele periculoase pe care le conțin să ajungă în sol, apă, aer așa cum se întâmplă dacă nu sunt gestionate și dezmembrate de personal specializat. Un al doilea motiv, deloc de neglijat, este legat de spațiu. Să ne eliberăm casa, dulapurile, sertarele, magaziile, de lucrurile pe care nu le mai folosim înseamnă de fapt să ne eliberăm și noi de povara unor obiecte inutile.

Cât privește pașii de urmat, aș începe cu un inventar al obiectelor pe care le deținem și nu le folosim sau le folosim foarte rar și mai apoi cu localizarea celor mai apropiate puncte în care le putem preda. Toate punctele noastre de colectare sunt integrate pe www.undereciclam.ro, iar la cerere, pentru deșeurile voluminoase (frigider, mașină de spălat etc), asigurăm preluarea gratuită de la domiciliu. 

Ați desfășurat, cu Environ, mai multe campanii de reciclare / de educare a cetățenilor. Față de anul 2007, când ați început, cum credeți că s-a schimbat mentalitatea românilor față de reciclare? 

Dacă în 2007, reciclarea și sustenabilitatea erau subiecte marginale, astăzi au devenit teme tot mai prezente în discursul public. Uneori poate prea (așa cum spuneai și tu). Vedem mai multă preocupare și interes din partea oamenilor, mai multe inițiative din partea companiilor și, ceea ce este foarte important, acces mai ușor la informație de calitate. Reciclarea nu mai pare un gest „exotic”, ci un comportament despre care, cel puțin la nivel declarativ, știm că ar trebui să devină parte din normalitate.

Provocarea reală este să transformăm conștientizarea sau intenția în acțiune reală și constantă. Din lipsă de informare suficientă, comoditate, lipsă de infrastructură, neîncredere în sistem, nu o facem în mod constant și nu o facem din convingere. Suntem pe drumul cel bun, dar schimbarea durabilă nu se întâmplă peste noapte și mai avem mulți pași de făcut pentru a ajunge să vorbim de o normalitate. Avem nevoie de educație continuă, de soluții accesibile și de exemple pozitive. 

Campaniile de conștientizare Environ n-au fost unele tipice. De ce ai ales să fie cu fotografii, bijuterii reciclate, tricouri artworks etc? 

Poate că totul a pornit și dintr-o nevoie personală – nevoia de a găsi un sens real în ceea ce facem, de a vedea un impact concret și măsurabil. Conștientizarea este un proces subtil, greu de cuantificat, iar de-a lungul anilor am înțeles un lucru important: mesajele clasice despre reciclare, bazate pe obligație nu sunt suficiente, nu sunt convingătoare, iar campaniile bazate pe recompense materiale nu schimbă mentalități.

Oamenii nu se schimbă doar pentru că li se spune că trebuie. Protecția mediului înconjurător nu este, din păcate, o prioritate zilnică pentru cei mai mulți dintre noi. Și atunci am ajuns la concluzia că trebuie să rebranduim reciclarea, să îi dăm un nou limbaj. Să o scoatem din zona rigidă și prăfuită și să o ducem mai aproape de oameni. Oamenii se schimbă atunci când simt că fac parte din ceva relevant, creativ, valoros. Când relaționează, când se emoționează, când simt. Dacă vrem să schimbăm percepția ca să schimbăm comportamente, trebuie să le arătăm că sustenabilitatea nu este o limitare, ci o oportunitate de a crea ceva nou, frumos, valoros. Și asta ne-am propus să facem: să arătăm că poate fii cool, creativ, inspirațional. 

Vorbind despre modă, ce branduri românești sau internaționale crezi că respectă cel mai mult resursele și au politici de sustenabilitate pe care le și pun în practică?

În primul rând, cred că este important să clarificăm un lucru: sustenabilitatea în modă nu înseamnă doar o etichetă eco-friendly, ci un business gândit integral astfel: lanțuri de aprovizionare etice, materiale inovatoare, promovarea unui consum responsabil, asumarea unor costuri corecta pentru forța de muncă, ambalaje minimale șamd. 

Cât privește brandurile, aș începe cu Stella McCartney, un adevărat pionier al modei sustenabile, încă de pe vremea când acest subiect era aproape inexistent. Apoi ar mai fi Veja, care produce sneakerși etici din piele vegetală și cauciuc provenit din surse sustenabile. Nu în ultimul rând, Patagonia, un exemplu iconic, a cărui campanie „Don’t buy this jacket” a devenit studiu de caz la cursurile de specialitate.

Pe plan local, cred că Ioana Ciolacu, un nume tot mai prezent pe scena internațională, cu accent pe producție responsabilă și mai nou Etishe, un brand care încearcă să ofere alternative etice pentru consumatorii care își doresc piese fashion fără compromisuri de mediu. 

Care a fost cea mai cool idee de a recicla textile / haine vechi pe care ai văzut-o vreodată prin lume? Dar cea mai eficientă?

Cred că cea mai cool este abordarea de la Cristopher Raeburn care a avut o colecție prin care a transformat uniforme militare vechi în haine de designer, însă integrează aspecte de upcycling și sustenabilitate în toate colecțiile. Iar cea mai eficientă este tehnologia de separare a fibrelor textile, Worn Again, care adresează o problemă majoră: majoritatea hainelor conțin combinații de materiale ceea ce le face greu de reciclat, iar această tehnologie poate separa și recupera poliesterul și bumbacul din hainele mixte. 

Povestește-ne mai multe despre colecția de tricouri Environ X Molecule-F – când și cum a apărut ideea lor. 

După succesul campaniei „Metamorfoza” din 2022 (colecția de bijuterii realizate din argint și taste provenite din tastaturi vechi de calculator), am știut că trebuie să continuăm să aducem reciclarea mai aproape de zona de lifestyle. Anul trecut am experimentat această idee într-un mod inedit: am decorat o rochie de seară cu cristale și circuite electrice, iar creația a fost purtată de o vedetă la Gala Premiilor Gopo și a făcut subiect de presă. Acela a fost moment în care am realizat că putem merge mai departe cu această fuziune între modă și tehnologie, iar astfel s-a născut ideea unei colecții de tricouri.

Ne-am dorit mai mult decât niște T-shirt-uri imprimate cu mesaje. Simțeam că trebuie să fie ceva diferit, un statement autentic, o declarație vizuală puternică, niște piese care să spună o poveste pe care să o descoperi, fără cuvinte evidente. Și fără prea multe explicații, partenerii noștri de la Molecule – F au înțeles perfect ceea ce ne doream astfel că propunerile lor au fost atât de bine conturate încât nu a fost nevoie de nicio modificare. Rezultatul sunt aceste 4 tricouri în ediție limitată, fiecare cu un mesaj subtil, fiecare creat să inspire. În mod evident, sunt mai mult decât simple articole vestimentare, sunt un manifest al reciclării, un alt mod de a spune lumii că tehnologia pe care o folosim poate avea o a doua viață. 

„CTRL + ART + RECYCLE” înseamnă pentru noi responsabilitate, creativitate și inspirația de a transforma lucrurile aparent banale în ceva cu adevărat special. Fiecare tricou este punte subtilă între tehnologie și artă, între trecutul electronicelor și viitorul reciclării.

Dar să o cunoaștem și pe Roxana Puia, director de marketing şi comunicare la Asociaţia Environ. De unde vine această preocupare constantă a ta pentru reciclare, sustenabilitate? Îți amintești care a fost acel moment în care te-ai gândit: asta e, în asta vreau să mă implic cu toate forțele? 

Realizez acum că, involuntar, inconștient, sâmburii acestei preocupări au fost plantați de părinții mei în copilărie. Și nu, nu pentru că cineva ar fi vorbit despre sustenabilitate, termenul nici măcar nu era inventat ☺, ci pentru că era descurajată risipa de toate felurile. Cred că de aici vine și oroarea mea astăzi față de risipă în orice formă: alimentară, de apă, de energie, de timp, financiară… 

Mai târziu, devenirea mea profesională s-a legat indisolubil de ENVIRON, iar acest context mi-a definit nu doar cariera, ci și modul prin care privesc lumea, acea lentilă despre care spuneam mai devreme. Și oricât de clișeistic ar suna, m-am regăsit în ideea de a contribui la o lume un pic mai bună, un pic mai curată, prin ceea ce fac zi de zi. Fiecare campanie reușită, fiecare proiect aplaudat, fiecare felicitare primită, mi-ai dat curaj și confirmarea că sunt pe drumul potrivit. Sustenabilitatea nu mai este doar o preocupare profesională, a devenit într-un fel sau altul, parte din identitatea mea și mă străduiesc să trăiesc astfel, chiar dacă nu reușesc întotdeauna. 

Am vorbit despre consum responsabil și shopping mai puțin impulsiv. Care e cel mai vechi obiect în garderobă pe care îl ai și încă îl porți cu drag? 

Am multe piese în garderobă care depășesc 10 ani, însă dacă ar fi să rezum lista aș zice: un portofel (pe care îl folosesc zilnic) și o pereche de ochelari de soare pe care o am de 13 ani și o pereche de pantofi pe care i-am luat din prima vizită la New York în 2014 și pe care îi port cu mare drag și acum.

O carte / un film / un website – care surprinde, din punctul tău de vedere, cel mai bine esența relației dintre om și tehnologie, dintre om și resursele pe cale să se termine ale planetei? 

Carte „The Uninhabitable Earth” de David Wallace Wells+, film „Buy Now”, website – www.ourworldindata.org. 

Cel mai „eco” cadou pe care l-ai primit vreodată care a fost? 

Cred că cel mai „eco” cadou este acela care nu devine pur și simplu risipă. De prea multe ori, primim lucruri de care nu avem nevoie, care nu ne plac sau nu ni se potrivesc și care reflectă mai mult gusturile sau dorințele celui care oferă decât ale celui care primești. Iar acest cadouri ajung inevitabil prin sertare, nefolosite sau date mai departe. Chiar mi-aș dori foarte tare ca oamenii să fie mult mai atenți și mai conștienți atunci când dăruiesc. Poate că și aici este un soi de sustenabilitate: nu doar în materialele din care este făcut un cadou, ambalajele în care este împachetat și în atenția și grija din spatele lui.

CTRL YOUR IMPACT. MAKE SOME ART. RECYCLE THE E-WASTE.

Și câteva date importante… În fiecare an, peste 62 de milioane de tone de deșeuri electronice sunt generate la nivel global, iar doar o fracțiune dintre acestea sunt reciclate. În Romania, în 2022, s-au pus pe piață aproximativ 340.000 de tone de echipamente electrice și electronice, dar rata de colectare a fost de doar 45,4%. În 2024, Asociația ENVIRON a reușit să atingă o rată de 67,55%, colectând peste 39.191 de tone de deșeuri electrice.

Fotografii: Sergiu Tanef – @s3rgiutnf. 
Mulțumim pentru găzduire Smiley Color Service!