Guest writer: Picasso & Chanel, a love story 

Expoziția temporară Picasso/Chanel este deschisă până pe 15 ianuarie la Museo Thyssen din Madrid. Ne povestește despre ea Begoña Magraner.

**** #FashionTrend #ArtBlogger #Espanol

Para la versión en español, vaya al final del artículo!

Pablo Picasso și Gabrielle Chanel au colaborat din punct de vedere profesional în două ocazii diferite, ambele implicându-l pe Jean Cocteau: la Antigona lui Sofocle (1922) și în cazul baletului rus creat de Serghei Diaghilev, Le Train Bleu (1924). 

Cei doi s-au cunoscut în primăvara lui 1917 la Paris, într-o perioadă în care arta, muzica și moda erau înfloritoare, subliniind schimbările sociale și culturale pe cale de a se produce. Designera îl prezintă pe Picasso unor cercuri artistice pe care le frecventa, acesta începe să colaboreze pentru designul decorurilor pentru balet. Înclinația lui Coco (o autodidactă în materie de modă și artă) către mediul artistic, de la muzică la dans și pictură, a făcut-o să se înconjoare mereu de unii dintre cei mai avangardiști artiști ai epocii, de la balerina Isadora Duncan la pictorul Salvador Dalí și a lui muză Gala.

Prin expoziția  Picasso/Chanel, muzeul din Madrid propunere o explorare a relației dintre cei doi artiști geniali ai secolului XX, reluând o temă a modei și artei care se întâlnesc. Proiectul este organizat în patru mari secțiuni, expuse în mod cronologic, de la 1910 la 1930. 

Chanel & Picasso – Cât se poate de evident, stilul specific lui Chanel a fost influențat de curentul cubist din artă – primele sale creații inovatoare aveau ceva din limbajul acestuia: linii ușor geometrice, reducerea cromaticii și colaje aproape poetice, traduse în piese cu dungi, cu unghiuri drepte, în predilecția sa pentru nuanțe de negru, alb sau bej, utilizarea unor texturi aproape austere în realizarea creațiilor sale. 

Olga Picasso – este dedicată portretelor muzei lui Picasso, care a devenit prima sa soţie, în 1918, dar și ţinutelor create de Chanel în acea perioadă şi care au revoluţionat moda. Aici, dialogul îşi schimbă sensul, fiindcă, de exemplu, o rochie de zi creată de Chanel în 1922 este similară cu vestimentaţia personajului din pictura Arlequin au miroir realizată de Picasso un an mai târziu.

Celelalte două secţiuni sunt dedicate spectacolelor, Antigone, în care se simte inspiraţia comună din Grecia antică, Picasso în decoruri şi măşti, iar Chanel în costume, şi Le Train Bleu, baletul creat de Diaghilev dar scris de Cocteau în baza trendurilor din lifestyle-ul anilor ’20.

O mică guaşă pe placaj, Două femei alergând pe plajă, lucrată de Picasso în vara lui 1922, a fost punctul de plecare pentru vizualul de pe cortina principală a spectacolului, iar Coco a creat costumele dansatoarelor în linia propriilor creaţii sportive destinate clienţilor. 

Ca o curiozitate: în expoziție se prezintă prima sticlă de Chanel Nº5, cu un design sobru, cu linii pure și referințe arhitectonice, asemănătoare sticlelor redate în două dintre colajele lui Picasso din 1912.